Efectuam lucrari de Topografie - Trasari de Constructii Civile si Industriale:

  Executam lucrari in judetele :  Bucuresti / Calarasi / Dambovita

        Trasarile se fac pe baza planurilor generale de situatie cu curbe de nivel, care au servit la proiectarea amplasamentului general al constructiilor, a cailor de comunicatii, a instalatiilor principale, la scara 1 : 1000 sau 1 : 500, pe baza planurilor fiecarei categorii de constructie, cu elementele geometrice si dimensiunile de aplicare pe teren in raport cu axele constructiei, cu caroiajul sau cu obiectele inconjuratoare aferente, precum si pe baza planurilor de executie cu toate dimensiunile pentru fundatii parter, etaje, sectiunilor verticale pentru cladiri...

Lucrarile topografice de trasare implica trasarea limitelor de proprietate ale bunurilor imobile, trasarea axelor constructiilor civile si industriale, trasarea cotei 0 la constructiile civile si industriale, precum si trasarea instalatiilor aferente constructiilor, trasarea liniilor curbe, a cailor de comunicatii interioare si a retelelor subterane.

1. EXECUTAREA PLANURILOR TOPOGRAFICE SAU DE SITUATIE

2. INSTRUMENTE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE LA TRASARE

3. TRASAREA AXELOR PRINCIPALE ALE CONSTRUCŢIILOR

4. TRASAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

5. TRASAREA LUCRĂRILOR DE FUNDAŢII

6. TRASAREA ŞI POZIŢIONAREA ELEMENTELOR IN PLAN ORIZONTAL

7. TRASAREA COTELOR DE NIVEL ŞI VERTICALIZAREA COMPONENŢILOR CONSTRUCŢIILOR 

8. TRANSMITEREA LA TRASARE A PUNCTELOR ŞI LINIILOR

Actele necesare pentru realizarea documentatiei in cazul lucrarilor topografice:

• Act de proprietate al imobilului - doua copii, una dintre acestea legalizata;

• Autorizatia de constructie si procesul verbal de receptie definitiva (daca imobilul s-a construit ulterior dobandirii terenului) - doua copii, dintre care una legalizata;

• Schita anexata actului de proprietate – daca exista;

• O copie dupa documentatia cadastrala (plan de amplasament si delimitare, fisa corp de proprietate) - daca acestea exista;

• Act de indentitate al proprietarului/ proprietarilor - doua copii;

         Preturile sunt calculate pentru fiecare proiect de topografie in parte, in functie de specificul ridicarii topografice (geografia terenului, suprafata, numar de puncte necesare). Pentru o evaluare a lucrarii topografice Dvs va rugam sa ne contactati.

Dispunem de echipamente topografice moderne si performante iar calitatea lucrarilor este garantata de experienta expertilor nostri .

         Lucrarile topografice sau cadastrale sunt executate in conformitate cu legislatia in vigoare si respectand normele emise de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara.

1.Executarea Planurilor Topografice sau de Situatie :

Lucrarile de constructie implica in prima faza proiectarea constructiei.

Pentru aceasta, echipa noastra va sta la dispozitie cu executarea planurilor topografice sau de situatie la diferite scari.

Scara planului topografic pe baza caruia se va proiecta constructia este conditionata de precizia reprezentarii detaliilor.

Planul topografic sau de situatie este intocmit in sistem de proiectie STEREO 1970 si sistem nivelitic Marea Neagra 1975.

Pe planul de situatie sunt amplasate ulterior constructiile, retelele si drumurile, prin coordonate, ulterior acestea urmand sa fie trasate si in teren.

Topografie nivelment:

Nivelmentul se ocupa cu determinarea inaltimii punctelor celor mai caracteristice ale teritoriilor, fata de o suprafata de referinta si cu reprezentarea reliefului teritoriilor, pe suprafete plane.

Marcarea punctelor de nivelment de precizie, se face prin repere speciale de nivelment, care se fixeaza in soclurile cladirilor, sau in constructii cu caracter de permanenta, ca ziduri, case, poduri de zid sau beton, pietre kilometrice....

Societatea noastra pune la dispozitie lucrari de nivelment, atat geometric pentru retele de nivelment si nivelmentul terenurilor in vederea irigatiilor, canalizarilor, rectificarii cursurilor de apa, determinarea profileleor longitudinale si transversale ale drumurilor, cailor ferate si apelor, precum si Lucrari de nivelment de precizie necesare proiectarii de drumuri si pentru urmarirea in timp a comportarii constructiilor civile si industriale, pentru a se verifica  tasarea.

3. TRASAREA AXELOR PRINCIPALE ALE CONSTRUCŢIILOR

3.1. În cazul construcţiilor cu formă regulată în plan, cu trama modulară pe cele două direcţii mai mare de 6,00 m şi în special în cazul construcţiilor cu structura din elemente prefabricate, procesul de execuţie reclamă trasarea suplimentară a unor axe longitudinale şi transversale,denumite axe principale.

3.2. Trasarea axelor principale se efectuează în raport cu reperii de trasare a poziţiei de amplasare a construcţiei, prin metoda coordonatelor rectangulare.

3.3. Pentru trasarea axelor principale se recomandă utilizarea teodolitelor — pentru trasarea direcţiilor şi a ruletelor sau panglicilor de oţel — pentru măsurarea lungimilor.

3.4. De la caz la caz, marcarea axelor se poate face prin :

— implantarea de borne a căror poziţie şi alcătuire să permită utilizarea acestora pe toată durata execuţiei construcţiei ;

— materializarea punctelor ce aparţin axelor pe împrejmuiri proiectate şi executate în acest scop.

3.5. În cazul materializării prin borne, acestea se vor realiza) şi vor fi protejate printro îngrădire din elemente de inventar tip IPC sau, în lipsa acestora din lemn.

3.6. În cazul materializării pe împrejmuiri, acestea trebuie să fie astfel concepute şi executate, încît ulterior să poată asigura realizarea trasării restului de puncte.

Este recomandat ca împrejmuirea să se facă paralel cu laturile construcţiei, la o distanţă suficientă, pentru a nu fi în zona lucrărilor de terasamente.

Împrejmuirea poate fi continuă sau discontinuă, orizontală sau în trepte. Marcarea axelor pe împrejmuire se face prin cuişoare sau crestături, în jurul cărora se trasează un cerc cu vopsea şi în care se scrie numărul axei.

4. TRASAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

Trasarea lucrărilor de suprafaţă

4.1. Pentru trasarea perimetrului lucrărilor de suprafaţă se poate utiliza împrejmuirea folosită la trasarea axelor principale ale construcţiei, dacă aceasta a fost deja executată. In caz contrar, se execută în.mod special o împrejmuire, discontinuă sau continuă, utilizînduse profile de colţ amplasate la intersecţiile laturilor perimetrului şi profile auxiliare amplasate dea lungul laturilor între profilele de colţ .

4.2. Profilele de colţ şi auxiliare se vor poziţiona la 2—3 m în exteriorul perimetrului real al suprafeţei ce urmează a fi excavată.

4.3. Se recomandă ca profilele să fie realizate din elemente de inventar tip IPC sau în lipsa acestora din lemn sub . forma unor capre, cu stîlpi, elemente orizontale între aceştia şi elemente de contravintuire.

4.4. Nivelul superior al oricărui profil va trebui să fie acelaşi şi să fie notat pe fiecare în parte.

4.5. Pentru facilitarea operaţiilor de măsurări dea lungul , laturilor perimetrului suprafeţei, se va urmări ca poziţionarea profilelor auxiliare să se facă astfel, încît distanţa între profile să fie mai mică decît lungimea maximă a  nstrumentului utilizat pentru măsurători (de obicei ruleta).

4.6. Marcarea poziţiilor reperilor de referinţă ale perimetrului real al suprafeţei pe profile se execută în raport cu bornele de referinţă ale bazei construcţiei şi se realizează pentru elementele de inventar conform instrucţiunilor  cestora, fie prin crestături pe elementele profilelor sau prin cuie bătute pe elementele din lemn .

4.7. Liniile de bază ale perimetrului real al suprafeţei precum şi alte linii care trebuie să fie trasate în interiorul suprafeţei, se materializează, la nivelul superior al profilelor (de colţ sau auxiliare), prin sîrme de oţel întinse între reperii corespunzători marcaţi pe elementele profilelor.

4.8. Transmiterea pe verticală a liniilor de bază ale perimetrului real al construcţiilor, precum şi a colţurilor acestuia, se execută în raport cu sîrmele întinse, cu ajutorul firului cu plumb. Dat fiind nivelul de precizie cerut pentru astfel de transmiteri, utilizarea unor instrumente optice nu este necesară.

4.9. Cotele de nivel ale suprafeţei finite de excavare se transmit, în raport cu cota de nivel a profilelor(de colţ sau auxiliare),cu ajutorul jaloanelor de referinţă şi a jaloanelor mobile în formă de T. Jaloanele de referinţă se  amplasează de obicei dea lungul perimetrului real al suprafeţei de excavare, în exteriorul acestuia şi pe ele se materializează o cotă de nivel unică, ce este, în general, cu 1 m mai mare decît cota nivelului final al suprafeţei de excavare. Această cotă reprezintă cota de reperare şi transmiterea acesteia de la cota de nivel a profilelor se execută cu ajutorul furtunului de nivel sau al instrumentelor optice. Jaloanele de referinţă se amplasează de obicei dea lungul anume diferenţa dintre cota de reperare şi cota nivelului finit al suprafeţei de excavare.

4.10. Modul de transmitere şi verificare a cotei nivelului finit al suprafeţei de excavare este vizual şi este arătat în. Pentru facilitarea operaţiei, se recomandă ca, jaloanele de referinţă şi cele mobile să fie vopsite în culori contrastante.

Trasarea lucrărilor lineare

4.11. Trasarea lucrărilor de săpătură lineară (pentru conducte) se va executa după aceleaşi principii arătate la trasarea lucrărilor de suprafaţă, utilizînduse pentru materializarea punctelor de schimbare a direcţiei, profile de colţ.

4.12. La trasarea lucrărilor lineare se vor utiliza şi profile . auxiliare, intermediare, poziţionate între profilele de colţ, dar aceste profile sînt folosite în principal pentru transmiterea cotei nivelului finit al excavării, conform figurii 5.

5. TRASAREA LUCRĂRILOR DE FUNDAŢII

Trasarea poziţiei cofrajelor pentru fundaţii continue din beton

5.1. Trasarea poziţiei cofrajelor pentru turnarea fundaţiilor din beton se realizează dea lungul sârmelor întinse între reperii materializaţi în acest scop pe profilele de colţ sau intermediare ce au servit la trasarea lucrărilor de săpături.

5.2. Intrucît în timpul definitivării lucrărilor de cofrare elementele cofrajului pot căpăta deplasări de la poziţionarea iniţială,este necesar ca înaintea turnării betonului, să se verifice corectitudinea poziţiei finale a acestora. Verificarea se execută cu ajutorul unui instrument optic .

Acesta va fi calat pe linia de bază a cofrajului sau pe o linie paralelă cu aceasta, verificarea executînduse dea lungul acestei linii prin măsurarea distanţei dintre linia de viză şi diferitele puncte ale cofrajului conform figurii 6.

Trasarea poziţiei fundaţiilor izolate (pentru stîlpi) din beton şi metal

5.3. Trasarea poziţiei cofrajelor pentru turnarea fundaţiilor izolate (inclusiv tip pahar), se face în raport cu axele trasate pe împrejmuirea din jurul gropii de fundaţie, dealungul unor sîrme întinse în cele două direcţii, fixate pe împrejmuire. Prin acest sistem de intersecţie reperată, se trasează toate detaliile de plan ale fundaţiei (cofrajul exterior, cel interior — în cazul fundaţiilor pahar etc).

5.4. Transmiterea pe verticală a punctelor rezultate din intersectarea sîrmelor se va face cu ajutorul firului cu plumb, întrucât precizia cerută în general în astfel de situaţii nu necesită utilizarea instrumentelor optice.

5.5. Pentru trasarea nivelului de aşezare a stîlpilor, în cazul fundaţiilor tip pahar, se utilizează nivelmentul geometric, folosinduse niveluri şi mire corespunzătoare.

6 . TRASAREA ŞI POZIŢIONAREA ELEMENTELOR IN PLAN ORIZONTAL

6.1 Lucrările au ca scop final poziţionarea în plan, conform proiectului, a elementelor, de realizare a componenţilor construcţiei (cofraje) sau direct a acestora (în cazul clădirilor realizate din elemente prefabricate). Poziţionarea comporta : trasarea poziţiei şi materializarea acesteia ;

— poziţionarea elementelor în raport cu reperii materializati.

6.2 Trasarea şi materializarea poziţiei se execută în raport cu reperii bazei construcţiei (materializaţi prin borne sau semne pe împrejmuirea perimetrului clădirii) şi comportă :

— trasări şi materializări de linii de referinţă şi intersecţii de linii;

— măsurători în raport cu linii materializate

6.3. Trasarea liniilor principale de referinţă, în raport cu care urmează să se poziţioneze în plan diferitele elemente de construcţie, se execută cu instrumente optice de precizie (teodolite). Pentru trasarea liniilor de măre lungime (> 100 m) se vor utiliza numai instrumente optice de mare precizie. Ele se raportează la reperii bazei construcţiei şi se materializează întro primă fază, fie pe soclul clădirii, fie pe planşeul de la cota ± 0,00 al acesteia .

6.4. Pe faţa superioară a fundaţiei se trasează ex tremităţile liniilor principale de referinţă care sa marchează cu vopsea pentru a fi uşor reperate .

6.5. Atât la nivelul plăcii de la cota ± 0,00 cît şi la alte nivele, materializarea intersecţiilor liniilor priinidpale se execută ipriin eherneruirea unor plăci metalice înglobate în betonul plăcii .

6.6. Pentru materializarea poziţiei elementelor de execuţie a componenţilor construcţiei sau direct a acestora (în cazul clădirilor realizate din elemente prefabricate) se pot utiliza linii de poziţionare ajutătoare, deplasate, în paralel

faţă de liniile principale ce reprezintă axele de poziţie ale componenţilor .

6.7. Materializarea axelor de poziţionare se realizează prin marcare.

6.8. Poziţionarea elementelor de realizare a componenţilor sau a acestora se diferenţiază în raport cu modul de dezvoltare în plan a acestora şi anume pentru :

— elemente cu dezvoltare liniară (cofraje de pereţi, panouri mari etc.) ;

— elemente cu dezvoltare punctuală (stîlpi).

6.9. Poziţionarea elementelor cu dezvoltarea liniară se poate realiza în conformitate cu sistemul rezultat .

6.10. Poziţionarea elementelor cu dezvoltarea punctuală sepoate realiza în conformitate cu principiile rezultate din :

— în cazul elementelor poziţionate cu ajutorul butoanelor (în general elementele metalice) ;

— fig. 13, în cazul elementelor poziţionate cu ajutorul penelor (caz din care face parte şi poziţionarea bazei stîlpilor prefabricaţi în fundaţii tip pahar).

7. TRASAREA COTELOR DE NIVEL ŞI VERTICALIZAREA COMPONENŢILOR CONSTRUCŢIILOR . 

7.1. Trasarea cotei de nivel a oricărui component de construcţie se execută în raport cu un reper care materializează cota ± 0,00 sau o altă cotă convenţională şi care trebuie să fie astfel executat şi protejat încît să se conserve pe toată durata execuţiei construcţiei. Acest reper trebuie să fie accesibil spre exteriorul construcţiei, constituind punctul de ver ificare, în ceea ce priveşte cota de nivel a construcţiei în raport cu cota de nivel a reperilor de referinţă exteriori. .

Trasarea cotei de nivel la cofraje şi verificarea verticalităţii acestora

7.2. Trasarea cotei la cofrajele de la primul nivel se execută cu instrumente optice (niveluri) şi se materializează prin însemnare cu vopsea în cîteva puncte ale cofrajului , în dreptul semnelor se înscrie cota nivelului respectiv.

In raport cu aceste semne, se trasează prin măsurarea directă şi se materializează, în funcţie de necesităţi, nivelul superior al cofrajului sau nivelul de turnare a betonului. 

7.3. Transmiterea cotelor pe cofraje la etajele superioare(în cazul construcţiilor multietajate) se poate executa :

— direct, prin măsurare pe înălţime, cu ajutorul ruletei sau panglicii de oţel, atunci cînd accesibilitatea directă există pe toată înălţimea .

— indirect cu ajutorul nivelei şi a mirei, prin transmiterea succesivă a cotelor diferitelor nivele atunci cînd există accesibilitate directă numai între nivele .

7.4. Verificarea verticalităţii cofrajelor, în cazul componentelor de construcţie, cu înălţime mare, ce se execută din beton monolit, se asigură de preferinţă, cu ajutorul teodolitului,conform celor arătate, In cazul unei verticalităţi mai puţin precisă se poate utiliza firul cu plumb. În cazul execuţiei componenţilor prin glisare, asigurarea verticalităţii trebuie să se verifice continuu.

Trasarea cotei de nivel la elemente prefabricate de pereţi (panouri mari) şi verificarea verticalităţii acestora

7.5. Trasarea cotei de nivel a bazei de rezemare a elementelor prefabricate se realizează cu instrumente optice (niveluri). Pentru poziţionarea la cota de nivel corectă, se va utiliza cala reglabilă a cărei cotă va fi definitivată cu ajutorul nivelei . Cota de nivel a părţii superioare poate fi verificată cu ajutorul unei mire, special concepută în acest sens.

7.6. Verticalizarea se poate asigura fie folosind o nivelă cu bulă de aer cu lungime mare de referinţă (2—3 m), fie teodolitul aşezat pe o linie paralelă cu linia de rezemare a panourilor, care să asigure, prin vizare, un plan vertical în raport cu care, cu ajutorul unei rigle, se măsoară distanţele pînă la suprafaţa elementului.

Trasarea cotei de nivel a bazei stîlpilor prefabricaţi şi verificarea verticalităţii acestora

7.7. Trasarea cotei de poziţionare a bazei stâlpilor prefabricaţi constă în determinarea, prin nivelment geometric, a cotei de rezemare a fundaţiei în raport cu care se reglează poziţia bazei stîlpilor. Dacă baza stîlpilor este fixată prin buloane metalice, poziţia corectă se asigură prin deplasarea în sus sau în jos a piuliţelor. Dacă stîlpii se montează în fundaţii tip pahar, în prealabil se determină cota fundului paharului fundaţiei. Această cotă se adaugă la dimensiunea efectivă dintre baza stîlpului şi faţa superioară a primei console. Diferenţa dintre cota obţinută şi cota de proiect a feţei superioare a primei console reprezintă jocul de ajustare dintre stilp şi fundaţie. Asigurarea spaţiului de reglare, în limita valorii jocului de ajustare,se poate realiza:

— printrun strat de mortar şi pene , adăugat peste faţa superioară a fundaţiei, cînd spaţiul are dimensiuni mai mari de circa 30 mm.

7.8. Verificarea verticalităti stilpilor prefabricaţi, cu inăllime pînă la 3 m se va realiza cu firul cu plumb sau cu ajutorul unei nivele cu bulă de aer, cu lungime de referinţă de cel puţin 1,5...2 m . Nivela va fi etalonată şi supusă periodic verificărilor metrologice.

7.9. Verificarea verticalităţii stilpilor prefabricaţi, cu inălţime peste 3 m, se va realiza cu ajutorul teodolitului, cu care se va controla fie verticalitatea unei muchii, fie verticalitatea axelor mediane a două feţe adiacente.

a) În cazul controlului verticalităţii unei muchii, teodolitul va fi poziţionat succesiv pe cele două linii ce se intersectează în unghi drept, în dreptul muchiei stîlpului, la baza acestuia . Viza teodolitului va fi astfel reglată încît imaginea părţii inferioare a muchiei să coincidă cu firele reticulare. Se roteşte apoi instrumentul în plan vertical pînă se poate viza partea superioară a muchiei stîlpului. Prin reglare, stîlpul va fi adus astfel încît imaginea superioară a muchiei să coincidă cu firele reticulare.

b) În cazul controlului verticalităţii axelor Mediane a două feţe adiacente, teodolitul va fi poziţionat succesiv pe cele două linii ce se intersectează în unghi drept, în dreptul centrului bazei stîlpului (). Pe laturile inferioare şi  superioare ale celor două feţe ale stîlpului vor fi marcate în prealabil axele mediane ale acestora. Viza teodolitului va fi astfel reglată încît imaginea axei mediane a laturei inferioare să coincidă cu firele reticulare. Apoi prin rotirea instrumentului în plan vertical, se va viza latura superioară a feţei stîlpului. Prin reglare, stîlpul va fi adus astfel încît imaginea axei mediane a laturei superioare să coincidă cu firele reticulare.

c) Reglarea poziţiei stîlpului, astfel încît verticalitatea să fie asigurată, se poate realiza prin :

— acţionarea piuliţelor, în cazul stîlpilor ce sînt proiectaţi să aibă baza prinsă prin bulonare ;

— utilizarea penelor, în cazul stîlpilor ce sînt proiectaţi să aibă baza prinsă în elemente tip „pahar".

Trasarea cotei de nivel a grinzilor şi elementelor de planşeu prefabricate

7.10. Lucrările de trasare a nivelului de poziţionare a grinzilor elementelor de planşeu etc,urmăreşte materializarea unei cote de rezemare unice pentru elementele ce intră în alcătuirea aceluiaşi nivel al construcţiei. Pentru aceasta, cu ajutorul nivelei optice se determină cotele de nivel reale ale zonelor de rezemare ale elementelor verticale de construcţie ce urmează să constituie reazemele elementelor orizontale În funcţie de cotele rezultate, se determină cota de nivel unică pentru rezemarea elementelor orizontale (grinzi, elemente de planşeu etc.) şi deci mărimea umpluturilor de reglare, în fiecare zonă, astfel încît în final să se obţină cota de nivel dorită .

8. TRANSMITEREA LA TRASARE A PUNCTELOR ŞI LINIILOR

8.1. Trasarea diferitelor puncte şi linii la diversele nivele ale construcţiei, necesare poziţionării elementelor de execuţie a componenţilor acesteia sau, direct a componenţilor (în cazul clădirilor prefabricate), se efectuează în raport cu reperii materializaţi, fie pe soclul construcţiei, fie pe placa de la cota ± 0,00 a acesteia.

8.2. Pentru transmiterea punctelor şi liniilor de la nivelul de bază, la un nivel superior, se recomandă utilizarea următoarelor instrumente :

— teodolitul, (pct. 2.1) în cazul construcţiilor cu puţine niveluri sau situate în zone „deschise", care permit vize de reperare la distanţe corespunzătoare.

— firul cu plumb optic (instrumente de tipul celor de la pct. 2.8) în cazul construcţiilor înalte sau situate îr zone „închise", care nu permit vize de reperare pentn utilizarea teodolitului, la distanţe corespunzătoare : utilizarea firului cu plumb optic impune prevederea la componentele orizontale ale construcţiei, a unor detali, de goluri, care să permită transmiteri de vize pe verticală.

1. GENERALITĂŢI
1.1. Trasarea lucrărilor de detaliu a construcţiilor se execută pe baza proiectelor de execuţie a acestora, în raport cu punctele şi reperele de nivel materializate pentru amplasarea construcţiilor. Determinarea acestor puncte si repere se execută pe baza prevederilor STAS 9824/1, 2, 375.
1.2. Ca urmare a efectuării lucrărilor de trasare pentru amplasarea construcţiilor, pe teren sînt materializate repere planimetrice şi altimetrice care determină conturul şi (sau) axele principale ale construcţiei. Materializarea acestor repere se realizează cu ajutorul bornelor. Acestea trebuie să fie astfel concepute şi executate, atît în ce priveşte locul de poziţionare, cît şi modul de alcătuire, încît să constituie puncte de referinţă pe întreaga durată ELABORAT DE INCERC Aprobat de M.C.Ind. cu
decizia nr. 49din 8.XI1.1975 a execuţiei construcţiei şi să servească la transmiterea în plan şi pe verticală la toate nivelele acesteia.
1.3. Bornele trebuie să fie amplasate la o distanţă de construcţie de cel puţin 2/3 din
înălţimea acesteia, pentru ca ele să servească — în condiţii de precizie corespunzătoare — atît la
ridicarea pe verticală a cotelor plane, cît şi la verificarea verticalităţii componentelor şi chiar a construcţiei. De regulă şi în măsura posibilităţilor bornele se vor amplasa pe construcţii existente.
1.4. În ce priveşte principiul alcătuirii bornelorreper se recomandă, după caz, una din soluţiile prezentate în fig. 1, luînduse măsurile necesare pentru protecţia acestora pe toată durata execuţiei construcţiei.
1.5. Înainte de a se începe efectuarea trasării lucrărilor de detaliu este necesar să se recepţioneze, prin verificare :
— reţelele de sprijin ce au servit la realizarea bazelor de trasare şi a reţelelor de trasare ;
— reperele topografice de trasare sau reţelele speciale de trasare, înainte de a fi folosite la aplicarea pe teren a punctelor şi nivelurilor caracteristice prin care se fixează poziţia construcţiilor pe amplasamentele proiectate ;
— reperele topografice care fixează conturul şi (sau) axele principale ale construcţiei.

2. INSTRUMENTE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE LA TRASARE -  Statie totala Leica FlexLine TS 09 / Sisteme GPS L1, L2 Leica 1200

Instrumente şi dispozitive pentru trasarea unghiurilor
2.1. Pentru trasarea unghiurilor, atît în plan orizontal cît şi în plan vertical, se vor utiliza teodolitetachimetre.Alegerea tipului se face în funcţie de precizia aparatului şi de cea avută în vedere la efectuarea măsurătorii.
Dintre diferitele tipuri existente, pentru trasarea lucrărilor de detaliu în construcţii, se recomandă :
— teodolitultachimetru
„Theo 020" Zeiss Jena", care are eroarea medie patratică de ±10 CC(±3 " ) pentru o direcţie observată în cîte două poziţii ale lunetei ;
— teodolitul „Theo 010 „Zeiss Jena", care are eroarea medie patratică de ± 4 CC(+1,5 ”) pentru o direcţie observată în cîte două poziţii ale lunetei;
Teodoliteletachimetre
pot servi în cadrul lucrărilor de trasare şi la trasarea aliniamentelor în plan orizontal şi vertical.
2.2. Pentru centrarea teodolitelortachimetre în staţie se pot utiliza :
— firul cu plumb ce se prinde de şurubul de strîngere al aparatului de trepied ; utilizarea acestuia conferă o precizare de centrare de circa 3—5 mm ;
— bastonul de centraj, dotat cu o nivelă sferică destinată verticalizării acestuia, ce se prinde de capătul superior al trepiedului ; utilizarea acestuia conferă o precizie de circa 1 mm ;
— firul cu plumb optic, compus dintro mică lunetă frîntă a cărei axă de vizare coincide cu axul vertical de rotaţie al teodolitului; luneta se montează în alidada teodolitului de tip „Theo" sau sub ambaza teodolitului de tip „Wild" şi utilizarea ei conferă o precizie de centrare de circa 0,5 mm ;
— firul cu plumb optic cu centraj forţat, compus dintro lunetă frîntă şi o prismă cu reflexie totală ; dispozitivul se montează în ambaza aparatului numai la teodolitele de tip „Theo" şi utilizarea lui
conferă o precizie de centrare de 1 mm la 100 m (înălţimea trepiedului).
2.3. Pentru vizarea cu ajutorul teodolitelor, a extremităţilor direcţiilor unghiulare se recomandă folosirea mărcilor de vizare. Marca conţine, desenate foarte clar, repere pentru vizarea azimutală (în plan orizontal) şi pentru măsurarea unghiului vertical. Cu ajutorul mărcilor se realizează o centrare forţată (păstrarea unei centrări efectuate anterior), atît în plan orizontal, cît şi vertical, deoarece înălţimea mărcii (pînă la punctul central) este egală cu înălţimea aparatului de la ambaza pînă la centrul de vizare. In unele cazuri mărcile sînt dotate cu un sistem de iluminare pro iu, ceea ce permite efectuarea măsurătorilor în întuneric.